Lista indicatorilor de baza in domeniul violentei scolare

Indicatorii de baza propusi  in cadrul Programului „Tinerii impotriva violentei” pot fi utili unitatilor scolare, prin faptul ca ofera o imagine cantitativa cu privire la frecventa manifestarilor violente in spatiul scolar si ponderea fiecarui tip de violenta scolara in reprezentarea cantitativa obtinuta. In plus ei ating formele de violenta scolara identificate anterior si doua dintre categoriile de actori implicati (victime si agresori) Astfel de date ofera o imagine prezenta (diagnoza) ce poate deveni punct de plecare:

- in realizarea unor estimari cu privire la evolutiile viitoare ale fenomenului (prognoza)

- pentru initierea unor programe eficiente anti violenta la nivelul scolii.

Indicatorii mentionati nu sunt insa suficienti. Vizand tot aspectul cantitativ al violentei scolare ar putea fi luati in considerare si urmatorii indicatori:

1. Numarul martorilor care au asistat la acte de violenta in scoala.
2. Ponderea elevilor din ciclul primar care au fost autori ai actelor de violenta in scoala.
3. Ponderea elevilor din ciclul primar care au fost victime ai actelor de violenta in scoala.
4. Ponderea elevilor din ciclul gimnazial care au fost autori ale actelor de violenta in scoala.
5. Ponderea elevilor din ciclul gimnazial care au fost victime ale actelor de violenta in scoala.
6. Ponderea elevilor din ciclul liceal care au fost autori ai actelor de violenta in scoala.
7. Ponderea elevilor din ciclul liceal care au fost victime ale actelor de violenta in scoala.
8. Ponderea fetelor in randul elevilor autori/victime ai actelor de violenta in scoala.
9. Ponderea baietilor in randul elevilor autori/victime ai actelor de violenta in scoala.
10. Ponderea elevilor proveniti din mediul rural/urban care au fost autori/victime ale actelor de violenta in scoala.

Este necesara, de asemenea si o imagine calitativa asupra fenomenului violentei scolare. Ea ar putea fi obtinuta cu ajutorul unor indicatori de tipul:

1. Nivelul de afectare in plan emotional perceput de victima.
2. Nivelul de empatizare al martorilor cu victima.
3. Nivelul de empatizare al martorilor cu agresorul.

Dincolo  de completarile si observatiile pe care le-am adus la aceasta tema, consider ca fiecare unitate scolara probabil va utiliza acei indicatori care i se par relevanti pentru realitatea sa scolara si in functie de obiectivele sale legate de prevenirea si combaterea violentei.

Nu in ultimul rand, consider că este lăudabila incercarea specialiştilor de a sistematiza, din punct de vedere teoretic, acest fenomen extrem de complex.

Dreptul la replica

Stimate Domnule Redactor Sef,

Ca urmare a articolului dvs. din 05.05.2011, „Violenta a cucerit definitiv scoala X”, mă simt obligata să intervin cu acest drept la replică. Inainte de a oferi date concrete si reale ale situatiei din scoala noastra, ma simt indreptatita sa mentionez ca, dvs. ca reprezentant al mass-mediei jucati un rol educativ foarte important alaturi de scoala. Prezentand un articol ca cel al care fac referire, in maniera in care ati facut-o se pare ca nu ati dorit decat cresterea tirajului ziarului in detrimentul culegerii de date din cat mai multe surse si prezentarii lor in lumina reala. Daca ati fi procedat astfel, ati fi aflat faptul ca in scoala X  se afla in derulare un program anti-violenta demarat in urma cu trei ani, in parteneriat cu Politia Judeteana si Jandarmeria. In tot acest interval s-au derulat actiuni saptamanale la nivelul fiecarei clase prin care elevii au fost informati despre cauzele, consecintele, formele violentei scolare; s-au realizat exercitii pentru formarea abilitatilor de autocontrol emotional, de comunicare si relationare asertiva; s-au constituit echipe de peer mediation din randul elevilor care si-au promovat la nivelul scolii activitatile si care au inregistrat rezultate pozitive. Rezultatele acestor actiuni se reflecta intr-o serie de statistici pe care le-am realizat pe tot parcursul programului.

Astfel, faţă de anul şcolar 2007-2008, în anul şcolar 2008-2009 s-a înregistrat o scădere cu 27% a fenomenelor de violenta raportate la politie/jandarmerie si  cu 33% a situaţiilor care au antrenat prejudicii materiale.  In anul scolar trecut (2009-2010), am remarcat la nivelul şcolii noastre, o scădere cu înca 15%, respectiv 12% a indicatorilor mai sus menţionaţi, înregistrându-se doar 8 cazuri de violenta fizica, 12 insulte şi 6 cazuri de distrugere de bunuri.

Un alt indicator folosit de noi este ponderea fenomenelor de violenta semnalate care au condus la vatamari fizice ce au presupus spitalizare. Astfel,  in anul scolar 2007-2008 ponderea a fost de 4,28%, in anul scolar 2008-2009 de 3,25 %, ajungandu-se ca in anul 2009-2010 ponderea acestora  sa fie de 2,03%.
Poate ca este  inca un numar mare, insa comparand cu statisiticele din anii precedenti, puteti si dvs observa o tendinta de scadere a actelor grave in special.

Inchei, in speranta ca acest drept la replica va va determina sa studiati mai atent subiectele pe care le abordati in cadrul ziarului dvs. si va sugerez sa realizati si o rubrica interactiva, saptamanala: „Pulsul scolii in judetul Y”.

Cu respect, C.M.

Peer mediation

Paşi în implementarea unui program de peer mediation în şcoală	Cum se implementează	Posibile dificultăţi	Măsuri de depăşire a dificultăţilor
Pregătirea introducerii programului de peer-mediation	- Analiza si studiul surselor bibliografice privind medierea, conflictul, comunicarea si abilitatile sociale, managementul de conflict, etc. -Informarea cu privire la politica scolii in legatura cu disciplina. - Identificarea nevoilor scolii pe care le poate suplini programul de mediere. - Identificarea situatiilor conflictuale care ar putea necesita mediere - Alcatuirea unui proiect al programului de mediere.(Acesta este necesar pentru obtinerea sprijinului material si verbal din partea scolii). -Obtinerea sprijinului conducerii scolii si investigarea resurselor scolii. -  Organizarea de intalniri cu membri ai conducerii scolii care ar putea ajuta la implementarea programului.	- Neconcordanta dintre diferitele sectiuni ale proiectului si mai ales lipsa de precizie si coerenta in formularea scopului si obiectivelor proiectului. - absenta interesului si a sprijinului conducerii scolii. - resurse insuficiente la nivelul scolii.	Realizarea proiectului de catre o persoana cu experienta in acest domeniu sau consultarea unei persoane cu experienta. -Un proiect bine realizat, poate atrage interesul conducerii scolii. - Prezentarea unor exemple de bune practici la nivelul altor scoli si a rezultatelor obtinute de acele scoli. -Atragerea unor parteneri in realizarea proiectului  sau sponsori.
Asigurarea functionarii sistemului	-Selectarea elevilor participanti la program fie prin implicarea tuturor celor interesati; fie prin  organizarea unor interviuri cu cei interesati (utilizarea unui ghid de interviu, grile de observatie, chestionare de opinie, etc). -Nominalizarea de catre elevi a doi colegi de clasa pe care ii considera buni mediatori. Interviu ulterior cu acestia. -Pregatirea elevilor selectati (in proiectul descris in prima etapa sunt specificate aspectele legate de formarea elevilor mediatori) - Amenajarea unui biroul de mediator. In spatiul exterior apropiat biroului se poate posta o cutie postala si o masa pe care se gasesc “cereri de mediere”; sau amenajarea si semnalarea specifica in spatiul scolii a unor “colturi ale medierii”. - pentru asigurarea vizibilitatii elevilor mediatori se poate posta o lista cu acestia la avizierul scolii sau se poate apela la un coleg de clasa care este mediator.  - Elevii mediatori isi ofera sprijinul de cate ori asista la un conflic in scoala.  - Elevii pot completa o cerere de mediere si o pot lasa in cutia postala de langa biroul mediatorilor. - La sfarsitul zilei, coordonatorul programului de mediere (profesor, consilier) ridica cererile si organizeaza sedintele de mediere pe baza lor. -Profesorii pot trimite elevii aflati in conflict la mediatori (pe baza unor formulare special concepute pentru ei).	- Dificultati in asigurarea reprezentativitatii elevilor:  fie numarul elevilor interesati depaseste numarul maxim acceptat de participanti la programul de formare; fie se manifesta subiectivitate in evaluarea pe baza de interviu. - Nominalizarea in functie de alte criterii decat cele dorite de la un elev mediator: relatii de prietenie, alegerea elevilor cu note bune fara ca acestia sa aiba calitati potrivite pentru mediere, etc. - Renuntarea unor elevi la programul de pregatire. Probleme de organizare a pregatirii, legate de timpul cand se vor organiza sesiunile de mediere; faptul ca elevii fac parte din clase diferite si pot aparea dificultati de corelare a programului individual cu cel destinat sesiunilor de formare; lipsa unui spatiu cu destinatie specifica; lipsa intimitatii si confidentialitatii in “colturile medierii”.. Lipsa spatiilor libere din scoala potrivite pentru amenajarea acestui birou. Se poate intampla ca biroul sa fie folosit de mai multi mediatori in acelasi timp. - Elevii mediatori pot fi perceputi ca paznici sau extensii ale profesorilor. - Elevii pot juca farse anonime. - Dificultati in coordonarea programului afectat medierii pentru elev mediator, elevi participanti la un conflict. - Apelul si implicarea formala in mediere. -Considerarea medierii drept o modalitate prin care sunt sanctionati de catre profesori.	-Stabilirea si comunicarea,  inca de la inceput, a unor criterii clare si obiective de selectie a elevilor. -Selectarea unor metode de selectie diverse si cu un grad cat mai mare de obiectivitate.  -Includerea intre criteriile de selectie  a motivatiei pentru participarea la program si disponibilitatea de a-si asuma responsabilitati. - Coordonatorul programului sa aiba abilitati de gestionare a resurselor  sau sa solicite sprijinul in acest sens inca din faza de elaborare a proiectului. - Consultarea elevilor mediatori pentru identificarea unor alternative privind spatiile in care se vor desfasura activitatile de mediere. -O promovare eficienta a programului poate construi o imagine pozitiva a elevilor mediatori. -Stabilirea unor intervale clare in care se realizeaza medierea. - La inceputul programului, realizarea unei campanii corecte si eficiente de informare cu privire la semnificatiile si beneficiile medierii elev-elev
Promovarea sistemului in scoala si comunitate si informarea elevilor	-Elevii pot realiza fluturasi, brosuri, pliante, un panou publicitar in holul scolii; -elevii mediatori pot realiza si purta insigne cu o sigla semnificativa; - Elevii pot scrie articole pentru ziarul local sau revista scolii, se pot da anunturi la statia radio a scolii (acolo unde exista); - Coordonatorul mediatorilor (profesor, consilier scolar) pot organiza activitati de consiliere de grup, in scop informativ, cu prezentare video a medierii;	- Dificultati in elaborarea unor strategii diferentiate de promovare pentru grupuri tinta specifice: elevi, parinti, profesori, conducerea scolii. -Lipsa resurselor materiale necesare pentru realizarea promovarii. -Aparitia fenomenelor de distorsiune a mesajelor.	- Apelul la consultanta de specialitate. -Identificarea unor posibili sponsori; -Realizarea unor parteneriate in cadrul programului.
Monitorizarea şi evaluarea eficienţei sistemului	-Intalniri saptamanale intre coordonatorul programului de mediere si elevii mediatori. - Sedinte de training specifice in functie de problemele aparute. *Evaluarea trebuie sa se bazeze pe documente specifice: cereri de mediere, rapoarte, contracte de intelegere, etc. -  Informatiile ierarhizate si prelucrate  pot fi utilizate ulterior in realizarea de statistici cu privire la fenomenele de violenta din scoala. - Raportari periodice catre conducerea scolii privind rezultatele obtinute pana in acel moment datorita implementarii programului.	-Absenta unora dintre elevii mediatori de la aceste intalniri. -Dificultati in constientizarea si definirea corecta a problemelor pe care le intampina in realizarea medierii. - Dificultati in completarea rapoartelor de mediere. -Erori in prelucrarea informatiilor si transpunerea statistica. - Rapoarte nestructurate pe categorii de probleme, solutii, rezultate, etc.	-Stabilirea, inca de la inceputul programului, ca si criteriu de selectie a elevilor mediatori, punctualitate si implicare in activitati. - Conceperea si realizarea unui program de training cu obiective clare, concrete, cu un continut adaptat nivelului de intelegere al elevilor si multe aplicatii practice. - Realizarea unor tipizate cu multe alternative la itemii dati. -Consultarea unor specialisti in prelucrare statistica. - Realizarea unor tipizate pentru intocmirea de rapoarte.

Discriminare si rasism

In studentie am avut ocazia sa desfasor, in cadrul unei fundatii, activitati vizand consilierea si integrarea sociala a copiilor romi. La una dintre clasele la care am desfasurat activitati, prima zi am constatat  ca, cei sase copii romi (din efectivul de 26 de elevi al clasei) stateau in ultimele banci. I-am intrebat care este motivul si ei mi-au spus:

-          „Doamna ne-a asezat asa pentru ca suntem negrii si murdari si in spate nu iesim in evidenta”.

Ceilalti elevi din clasa, vazand interesul meu pentru copiii romi mi-au spus:

-          „Lasati-i domnisoara in pace, ca sunt negrii, murdari si nici nu prea invata”.

Ulterior, discutand cu invatatoarea de la acea clasa, am aflat cum ii descria pe elevii respectivi:

-          „Eu nu am nimic personal cu acei copii. Sunt din familii sarace de romi. Vin la scoala nespalati, cu caietele si ghiozdanele neingrijite. I-am asezat in spatele clasei pentru ca, plasati la vedere ar strica imaginea de ansamblu a colectivului clasei.”

Acest caz se inscrie in categoria rasismului camuflat. Invatatoarea se disculpa afirmand o atitudine nediscriminatorie fata de copiii romi din clasa sa si incercand sa gaseasca o justificare obiectiva (din punctul sau de vedere) pentru marginalizarea acestora. Comportamentul sau insa a avut urmari mult mai grave, multiplicand atitudinea rasista la nivelul colectivului de elevi, care a preluat etichetele aplicate de invatatoare copiilor romi.

Masuri concrete pe care le-ar putea lua conducerea scolii pentru a limita manifestările rasiste în şcoală.

1. Includerea in regulamentul de ordine interioara a unor obligatii si sanctiuni  explicite (atat pentru personalul angajat al scolii, cat si pentru elevi), care sa aiba in vedere comportamente si atitudini nediscriminatorii la adresa elevilor si a personalului scolii.
2. Informarea elevilor si a personalului scolii cu privire la continutul regulamentului de ordine interioara.
3. Consultarea parintilor (reprezentanti ai diferitelor grupuri etnice prezente in scoala) in realizarea curriculum-ului la decizia scolii dar si in introducerea unor discipline care sa familiarizeze elevii respectivi cu aspecte legate de limba, cultura si civilizatia etniei careia ii apartin.
4. Recomandare catre personalul didactic de a include in curriculum la decizia scolii discipline ca permit cunoasterea si valorizarea multiculturalitatii (Educatie pentru cetatenie democratica; Educatie pentru valori; etc.)
5. Recomandare catre personalul didactic de a tine cont de un curriculum adaptat specificului grupurilor etnice carora le apartin elevii scolii, prin includerea ca discipline de studiu (la clasele de romi)  a limbii rome, a istoriei romilor, etc.
6. Sustinerea si incurajarea activitatilor extrascolare cu caracter intercultural, care sa permita punerea in valoare a elementelor de cultura roma (incurajarea participarii parintilor romani si romi la acest gen de activitati).